Ce mușchi reacționează prin rigidizare, la stresul psihic?

Care mușchi reacționează cel mai adesea la stresul psihologic, de ce se întâmplă acest lucru și cum se procedează la masarea mușchilor contractați din cauza stresului? Fiecare maseur știe despre trapezul rigid, dar nu este singura parte a corpului pe care se reflectă negativ stresul mare asupra psihicului.

De ce se rigidizează mușchii din cauza stresului?

Mecanismul rigidității musculare din cauza stresului, are loc în mai multe etape. Stresul activează mai întâi sistemul nervos simpatic, iar glandele suprarenale secretă hormoni de stres în sânge.

Acțiunea unor hormoni precum adrenalina și cortizolul va crește tensiunea musculară, tensiunea arterială și ritmul cardiac. Mușchii se pregătesc de fapt pentru luptă sau fugă.

Efectul stresului îndelungat

Dacă psihicul este expus la stres pentru o perioadă lungă de timp fără posibilitatea de a trece la un mod calm, tensiunea musculară devine cronică.

Mușchiul are aport insuficient de sânge, îi lipsește oxigenul, lichidele și nutrienții, iar în el se acumulează deșeuri metabolice. Mușchiul nu trebuie să fie neapărat dureros, dar tinde să fie sensibil la atingere și limitat în mișcare.

Când o grupă musculară se întărește, alți mușchi încearcă să ajute și să-i înlocuiască sarcinile. În acest fel, organismul devine dezechilibrat printr-o reacție în lanț.

Ce mușchi sunt afectați cel mai des?

Ca urmare a reacției la stres, următorii mușchi și grupe de mușchi se rigidizează cel mai des:

1. Partea superioară a mușchiului trapez
În zona gâtului și umerilor, simțim probabil cel mai des rigiditatea. Sub influența stresului, în mod subconștient ne plecăm, ne tragem umerii spre urechi și ne cocoșăm spatele.

Puteți trata trapezul cu ajutorul unui masaj, prin tratamentul punctelor de declanșare (instrucțiuni găsiți de exemplu, în acest articol) și nu uitați de relaxarea mentală, fie prin meditație, exerciții de respirație, sau altă activitate preferată.

2. Partea din spate și cea laterală a gâtului
Mușchii gâtului se rigidizează în același timp cu mușchiul trapez. Pe lângă stres, acordați atenție posturii și masajului și faceți exerciții specifice zonei gâtului, încă la primele semne de rigiditate.

3. Fața și maxilarul
Adesea uităm că sub stres, strângem în mod inconștient din dinți, iar zona feței și fălcile noastre devin rigide. Acest lucru poate afecta negativ vorbirea, mestecatul, băutul și articulația dintre maxilar și maxilarul superior (articulația temporomandibulară) și poate provoca, de exemplu, probleme de auz, tinitus sau țiuit în urechi.

Tensiunea în primele trei grupe de mușchi enumerate, duce adesea la dureri de cap sau migrene.

4. Mușchii spatelui
În cazul spatelui, se pot rigidiza mușchii din jurul omoplaților, șoldurilor și lombarului, ceea ce provoacă disconfort, tensiune, flexibilitate redusă și durere.

5. Pieptul și abdomenul
Sunt zone mai puțin comune în răspunsul la stres, dar partea din față a umerilor, este strâns legată de coafa rotatorilor și de mușchii spatelui. În cazul anxietății cronice, întâlnim tensiunea și rigiditatea mușchilor abdominali.

Ambele grupe musculare menționate mai sus, afectează negativ și intervalul de respirație, ceea ce nu face decât să înrăutățească reacția la stres, nu numai la nivelul mușchilor, ci la nivelul întregului organism.

6. Brațele și picioarele
Rigiditatea la nivelul antebrațelor este adesea asociată cu tensiunea în umeri și partea superioară a spatelui. Mușchii picioarelor, mușchii gambei și partea din spate a coapselor reacționează cel mai mult, de asemenea, ca urmare a înlănțuirii musculare și a rigidității la nivelul gâtului, spatelui sau a zonei inferioare a spatelui.

Masați cu simț

Am menționat grupele musculare care se rigidizează cel mai des, ca urmare a stresului psihologic. Relaxați automat multe dintre aceste zone în timpul masajului, spatele și gâtul sunt părțile corpului cel mai frecvent masate. Dar nu uitați de alte zone cu probleme și nu subestimați, de exemplu, masajul facial.

Chiar dacă aceste părți ale mușchilor sunt rigide și vă tentează să folosiți mai multă forță, alegeți o metodă de eliberare treptată pentru ele. Încălziți bine corpul prin frecare și pregătiți-l pentru masaj, amintindu-i mușchiului că este prea încordat, cu un masaj de forță medie, de-a lungul fibrelor musculare. Alternați zonele pe care le masați și reveniți întotdeauna la cel mai afectat mușchi.

Nu este necesar și, adesea, nici măcar nu este posibil să relaxați complet un mușchi rigidizat cronic și pe termen lung, într-o singură ședință de masaj. Lăsați corpul clientului să se odihnească pentru câteva zile, până la o săptămână și reluați lucrul la acel mușchi în mod repetat.